Este de notorietate faptul că analiza comportamentului structurilor cu ajutorul metodei de calcul cu element finit (Finite Elemnet Analysis – FEA), implică un set de elemente de incertitudine datorate modului de aproximare a schemei de calcul utilizate în raport cu realitatea, elemente ce vor influenÈ›a drastic acurateÈ›ea, în ultima instanță pertinenÈ›a rezultatelor obÈ›inute.
Articolul, pe baza unui model general de calcul, permite determinarea solicitărilor provenite din încovoierea È™asiului, la funcÈ›ionarea macaralei în stare calată, a solicitării la torsiune dată de reacÈ›iunile din calaje, È™i de elementele de proiectare a cutiei de torsiune, are în vedere obÈ›inerea unei construcÈ›ii cu masă minimă, în conditiile unei rigidități impuse.
Pentru exemplificare au fost avute în vedere caracteristicile unei macarale montate în consola pe un autocamion tip ROMAN 19215 DF.
În această lucrare am încercat să ilustrez grafic evoluÅ£ia uzurii suprafeÅ£ei din oÅ£el si a temperaturii de contact, în funcÅ£ie de coeficientul de frecare. O importanţă deosebită a fost acordată studiului influenÅ£ei sarcinii normale, a vitezei de alunecare si a durităţii suprafeÅ£ei asupra coeficientului de frecare. De asemenea, prezentarea unei corelări calitative între valoarea si evoluÅ£ia coeficientului de frecare, în cazul unui contact liniar uscat între fibre termoplastice scurte din sticlă si diferite suprafeÅ£e din oÅ£el constituie un alt subiect de interes.
În articol sunt prezentate cercetările experimentale efectuate în vederea cuantificării modificării proprietăţilor reologice ale uleiurilor hidraulice aflate în diverse stadii de degradare, provocate de contaminarea cu particule solide si stabilirea plajei de variaÅ£ie a parametrilor caracteristici. Datele obÅ£inute sunt utile în vederea aprecierii gradului de uzură a mediilor hidraulice, în particular, dar si a lubrifianÅ£ilor, în general.
În lucrarea [1] sunt prezentate câteva modele ale mâinii umane È™i diferite simulări realizate prin intermediul programului MATLAB. Autorii acestui articol consideră că este nevoie de dezvoltarea unor modele biomecanice ale mâinii umane cât mai apropiate de modelul real. În acest sens a fost creat un model al mâinii umane cu 14 grade de libertate.
